De la țările cu venituri mici la țările cu venituri mari, expunerea pe termen lung la poluare aerului exterior cu particule fine are o contribuție majoră în ceea ce privește bolile cardiovasculare și moartea, a constatat un nou studiu al Universității de Stat din Oregon.
Dar chiar și mici reduceri ale nivelurilor de poluare a aerului pot duce la o reducere a riscului de îmbolnăvire. Studiul arată că țările nu trebuie sa eradice imediat poluarea aerului pentru a face o diferență în ceea ce privește sănătatea omenirii, a declarat cercetătorul Perry Hystad, un epidemiolog de mediu de la Facultatea de Sănătate Publică și Științe Umane. Hystad a fost autorul principal al studiului internațional, care a inclus și cercetătorul OSU în domeniul sănătății publice, Andrew Larkin. Michael Brauer de la Universitatea din British Columbia a fost autorul principal.
“Dacă reduceți concentrația de poluare a aerului din mediul înconjurător, veți vedea implicația acesteia în bolile cardiovasculare”, a spus Hystad. “Înainte de acest studiu, nu eram siguri de corelația acestora. Unele studii au sugerat că, la o concentrație ridicată, așa cum se vede în multe țări în curs de dezvoltare, nivelurile ar trebui reduse cu cantități foarte mari în prealabil apariției beneficiilor pentru sănătate.” Studiul masiv, publicat săptămâna trecută în revista The Lancet Planet Health, a folosit date din studiul prospectiv Urban Rural Epidemiology (PURE). Pentru lucrarea de față, cercetatorii au analizat 157,436 adulți între 35 și 70 de ani, în 21 de țări din 2003-2018.
În general, studiul a constatat o creștere de 5% a tuturor evenimentelor cardiovasculare pentru fiecare creștere de 10 micrograme pe metru cub a concentrației particulelor poluante atmosferice sub 2, 5 microni (PM2.5). Extrapolând în vasta gamă de concentrații PM2.5 înregistrate în întreaga lume, asta înseamnă că 14% din totalul evenimentelor cardiovasculare documentate în studiu pot fi atribuite expunerii la PM2.5.
“E un număr mare”, a spus Hystad. „Aceasta este o componentă substanțială a îngrijorării în ceea ce privește bolile cardiovasculare.”
Riscurile pentru expunerea la poluare în țările cu venituri mici și medii au fost în mare parte identice cu riscurile întâlnite în țările cu venituri mari
Studiul PURE a ales mai multe țări cu venituri mici, medii și mari pentru a aborda un decalaj în cercetarea existentă, deoarece majoritatea studiilor privind expunerea la poluare s-au axat pe rezidenții țărilor cu venituri mari și concentrații relativ scăzute de poluare a aerului.
Studiul actual a analizat particule PM2.5 deoarece acestea sunt suficient de mici pentru a fi inspirate adânc în plămâni, acolo unde pot provoca inflamații cronice, a spus Hystad. Aceste particule provin dintr-o serie de surse de combustie, inclusiv de la motoarele automobilelor, șeminee sau centrale electrice pe bază de cărbune.
Cercetătorii au lucrat cu un set de factori de risc pentru bolile cardiovasculare, inclusiv variabile individuale cum ar fi fumatul, obiceiurile alimentare și afecțiunile cardiovasculare preexistente. Cercetările anterioare din grupul PURE au găsit legături directe între utilizarea combustibilului solid sau a kerosenului și bolile cardiovasculare. De asemenea, au făcut referire la variabile geografice, inclusiv privind locația unui subiect (rurală sau urbană) sau accesul general la asistență medicală și calitatea serviciului medical din fiecare țară.
Din datele culese pe o perioadă de 15 ani, în care participanții au fost urmăriți timp de aproximativ nouă ani fiecare, 9,152 oameni au dezvoltat boli cardiovasculare, inclusiv 4,083 atacuri de cord și 4,139 accidente vasculare cerebrale. Au fost 3,219 de decese atribuite bolilor cardiovasculare.
Cea mai puternică asociere dintre expunerea la poluarea aerului și sănătăte a fost cea pentru accidente vasculare cerebrale. Hystad spune că un număr tot mai mare de cercetări constată că riscul de accident vascular cerebral este puternic afectat de expunerea la PM2.5, în special la concentrații mari.
De-a lungul intervalului de timp al studiului, nivelurile de poluare ale unor ţări s-au îmbunătăţit, în timp ce la unele s-au înrăutăţit, a afirmat Hystad. El a atras atentia asupra SUA Clean Air Act din 1963 și modul în care diferite niveluri de poluare a aerului sunt astăzi comparate cu cele înregistrate în anii 1970.
“Ceea ce sper — şi asta se întâmplă de fapt — este că ţările în curs de dezvoltare pot invata aceste lecţii şi le pot aplica pentru a reduce timpul necesar obţinerii succeselor în reducerea poluării aerului”, a afirmat el. “Poate că în loc de 30 de ani, o puteți face în 10 ani.“
Studiul PURE este condus de Salim Yusuf de la Institutul de Cercetare a Sănătății Populației (PHRI) al Universității McMaster și Hamilton Health Sciences din Hamilton, Canada. Studiul PURE-AIR este condus de Hystad și Brauer.